www.investenergy.ro, 13.04.2020
Viitorul este clar unul regenerabil, sustenabil și responsabil cu mediul înconjurător. Sunt necesare corelări de legi, proceduri și reglementări secundare pentru a descătușa investițiile, mai ales cele care se pot face în condiții de grid parity fără ajutor de stat
INTERVIU cu Dl Martin Moise, PrimvicePreședintele Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenarabile din România – PATRES
– Dle Moise, vă propun mai întâi să ne uităm la starea sectorului energetic înainte de criză și mai ales după…
– Mulțumesc pentru oportunitatea de a contribui cu o opinie – eu unul consider că, din nou, sectorul energetic și de fapt toată economia României se află la un moment de cotitură și tot ce vom face azi și mâine va avea un efect determinant în următorii 10 ani. Dacă ne uităm la starea sectorului energetic înainte de criză și mai ales după, se poate observa o constantă – România a devenit importator de energie anul trecut, după 10 ani în care a fost exportator. Acest lucru nu este întâmplător, este o consecință directă a faptului că, în afară de regenerabile și de centrala de la Brazi, în producția de energie din România nu s-a mai investit. Și mai îngrijorător este faptul că și pe fondul unui consum redus, când măsurile de distanțare socială au dus la scăderea consumului cu peste 10%, noi tot importăm energie. La vârful de seară am avut și maxime de aproape 1500 MW import în ultimele două zile ale săptămânii trecute, conform datelor de la Transelectrica, la un consum de cca 7000 MW. Într-o lună, două sau trei, funcție de scenariu și de evoluția răspândirii virusului, vom fi puși în fața repornirii economiei. Știm cu toții că o economie are nevoie, în primul rând, de utilități. Înainte de criză, s-a ajuns în situația în care nu se mai putea produce în România energia necesară. Oare vom reuși să schimbăm această situație după criză?
– Cum apreciați proiectul de lege, respectiv măsura de amânare la plata utilităților pentru aproape toți consumatorii? Proiectul a fost adoptat recent de Camera Deputaților și urmează să fie promulgat de Președintele României.
– Prin această lege este afectat în mod direct furnizorul de energie, dar evident că impactul ajunge și la producător….. Riscul ar fi foarte mare pentru că dacă producătorii capotează, cu ce mai restartăm economia? Nevoia de investitii în capacități noi de producție era mare înainte, azi devine obligatorie și urgentă. În ceea ce privește măsurile adoptate în Plenul Camerei Deputaților (Poiectul de lege 130/2020), prin care se oferă posibilitatea aproape tuturor consumatorilor din România să nu mai plătească utilitățile pentru o perioadă de 3 luni, cred ca s-a plecat de la o idee fundamental bună, care odată trecută prin malaxorul Dâmbovițean s-a transformat într-o exagerare. Ca să punem problema altfel, vă întreb doamna Trefaș, aveți cumva nevoie ca persoană fizică să nu vă plătiți facturile 3 luni? Probabil raspunsul e nu.(Corect. Nu se pune problema – C.T.) Ca și operator economic, sunteți în situația în care cifra de afaceri a scăzut cu mai mult de 15% – probabil că da. La fel ca și majorității operatorilor din economie!!! Stiți care e paradoxul….. și producătorilor de energie le-au scăzut încasările cu peste 15% pe fondul prăbușirii pieței de energie. De facto, întrucât și producătorii au nevoie de un furnizor pentru consumul tehnologic când nu se produce, chiar și ei pot cere și obține o amânare a plăților pentru 3 luni de zile! Parcurgem o perioadă de criză și cu toții trebuie să înțelegem și să acționăm cu răspundere și responsabilitate, atât pentru a asigura funcționarea optimă a sistemului energetic național, cât și pentru a-i sprijini pe cei vulnerabili. Categoric, pe perioada stării de urgență sunt necesare măsuri de sprijin pentru anumite categorii de consumatori care sunt masiv afectati. Pentru unii dintre ei, măsura de amânare a plăților nu doar că este oportună, este obligatorie. În schimb, o amânare la plată pentru absolut toata lumea, fără o analiză cost/beneficiu bine fundamentată, riscă să genereze costuri mult mai mari față de beneficiile pe care le aduce.
– Care va fi efectul asupra producătorilor de E-SRE dacă Președintele României promulgă legea în forma adoptată de Camera Deputaților?
– Furnizorii de energie electrică vor fi primii afectați, probabil vom asista la insolvențe și falimente în lanț. Vor fi numeroși furnizori, îndeosebi cei mici și mijloci, care vor intra într-un blocaj financiar, iar problemele acestora se vor rostogoli/simți pe întreg lanţul: producere, distribuţie, transport. După cum bine a sesizat și Dl Secretar de Stat Niculae Havrileț, în cadrul unei conferințe recente, putem asista la o restrângere a competiției în zona de furnizare prin migrarea consumatorilor la furnizorii de ultimă instanță – cei care dețin în grupul lor și retelele de distribuție – atunci când ceilalți furnizori intră în incapacitate de plată. Acesta posibilă situație duce modelul de piață înapoi cu 10 – 15 ani și anulează toate efectele pozitive ale tentativelor de liberalizare totală a pieței de energie. În lipsa încasărilor de la furnizori, producătorii, aflați oricum într-o situație financiară dificilă în marea lor majoritate – nu doar cei din regenerabile, vor avea mari dificultăți în a asigura continuitatea producției de energie. Sistarea plăților poate conduce chiar și la închiderea temporară sau definitivă a unor capacități de producție, în condițiile în care România a devenit importator net de energie și are nevoie urgentă de capacităț noi. Un eventual colaps al producătorilor va face foarte dificilă recuperarea economiei post criză. Concomitent, aceasta măsură nu va face altceva decât să adâncească neîncrederea investitorilor și a băncilor în sectorul energetic românesc. Întreruperea fluxului de numerar timp de 3 luni va avea repercursiuni și în sistemul bancar care pe lângă șocul amânării plății ratelor pentru populație va trebui să suporte și amânarea ratelor sau chiar default-uri din zona de energie. De notat că, din cauza deselor schimbări legislative din trecut, mai ales în zona regenerabilelor, băncile oricum tratează acest sector cu o anumită neîncredere.
Nutrim speranța că, urmare a demersurilor asociațiiilor de profil din sectorul energetic, adresate Președintelui României, Dl. Klaus Iohannis, proiectul de lege 130/2020 va fi retrimis în Parlament pentru a fi operate corecțiile necesare.
– Cum ar fi corect să se acorde aceste faclicități și căror categorii de consumatori? Demersul/propunerile PATRES…
– Organizația noastră propune ca măsura de amânare a plății utilităților să se aplice doar celor care cu adevărat au nevoie de ea: – consumatorilor persoanele fizice care care au intrat în șomaj tehnic și care, ca urmare a crizei, obțin venituri sub salariul minim pe economie – operatorilor economici cu activitate sistată complet sau aproape complet. Din discuțiile pe care le-am avut cu diverși furnizori din piață, chiar și fără ca această lege să fie promulgată, am aflat că au venit deja în sprijinul acelor consumatori de bună credință aflați în situații critice, prin renegocieri de prețuri, termene de plată – fără ca această măsură să fie impusă de autorități. Prețurile în piața spot s-au prăbușit, iar piața liberă încă mai are acele mecanisme de autocorecție care pot funcționa într-un mediu nedistorsionat de măsuri administrative. Totodată, susținem și considerăm oportună acordarea de credite de trezorerie pentru furnizorii de utilități pentru o perioadă de până la 18 luni ca să poate asigura capitalul de lucru necesar în această perioadă, măsură condiționată de plata mai departe de către furnizori a obligațiilor pe care le au pe lanțul valoric. Nu pot să nu iau în calcul faptul că aceste credite, din cauza birocrației, să nu ajungă în timp util la furnizori, ceea ce ar face măsura ineficientă.
– Cum se descurcă producătorii de E-SRE, membri PATRES, în această perioadă în care este declarată starea de urgență în România? Cum decurge activitatea? Cum gestionați situația?
– La acest moment, producătorii de E-SRE din cadrul PATRES funcționează în condiții aproape normale, nefiind semnalate perturbații majore. Membrii noștri au luat și aplică, cu strictețe, măsuri de prevenție a răspândirii COVID-19. Majoritatea ne-au informat încă de la începutul stării de urgență despre decizia lor de a suspenda activitatea birourilor și de a implementa în totalitate buna funcționare a companiilor prin “munca de la distanță” atât timp cât va fi necesar. Astfel, personalul administrativ și comercial lucrează de acasă, însă personalul tehnic își face datoria pe teren și funcționează în aceleași condiții, respectând toate normele de prevenție și siguranță impuse de autorități, pentru a asigura în continuare funcționarea în parametri optimi a capacităților de producție. În ultimele sîptămâni, pe fondul condițiilor meteo favorabile, contribuția energiei regenerabile la mixtul energetic în România a fost considerabilă. Împreună cu colegii de la RWEA, prin consultări permanente, schimb de informații, bune practici în activitatea curentă, încercăm de asemenea să găsim soluții pentru această criză și mai ales pentru ce urmează după aceasta.
– Cu ce probleme ați sesizat autoritățile în această perioadă?
– În toată această situație dificilă trebuie să vedem și oportunitățile. Consider că cea mai mare oportunitate pe care o are România la acest moment este de-birocratizarea și digitalizarea. Am propus mai multe măsuri în acest sens și remarcăm și apreciem foarte mult deciziile luate atât de ANRE, cât și de către OPCOM în simplificarea comunicării cu operatorii din piața de energie și certificate verzi. Sperăm că procesul de simplificare și digitalizare să continue și după ridicarea stării de urgență. Totodată, apreciind efortul AFM pentru deblocarea Programului Casa Verde – Panouri Fotovoltaice, PATRES a sesizat că proiectele pot fi puse în aplicare de către beneficiari cu mare dificultate în contextul Situației de Urgență! După publicarea dosarelor de către AFM, încep să curgă o serie de termene legale ce țin de punerea imediată în aplicare a proiectelor, termene ce trebuiesc respectate. În contextul dat, când autoritățile recomandă insistent să stăm acasă, zeci de mii de persoane ar trebui să circule, fizic, să depună adrese către primării (pentru care este necesar număr de înregistrare), să solicite și să ridice ATR de la operatorii de distribuție. Ca urmare, PATRES a solicitat modificarea reglementărilor, am propus prelungirea termenului de obtinere și depunere ATR de la 90 de zile la minim 120 de zile, precum și prelungirea termenului de finalizare a construcției de la 8 luni la 12 luni. Ministerul Mediului a fost receptiv și a suspendat termenele din toate programele de finanțare ale AFM pe perioada stării de urgență, decizie pe care PATRES o salută și apreciază. De asemenea, am solicitat ANRE ca depunerea documentației pentru ATR să se realizeze on-line, birourile de relații cu publicul ale Operatorilor de Distribuție fiind inchise. Digitalizarea este soluția!
– Cum ar trebui să se pregătească sectorul energetic pentru perioada de după pandemie? Care sunt propunerile PATRES pentru autorități?
– Cea mai importantă lecție pe care autoritățile trebuie să o învețe în această criză este nevoia economiei de simplificare, de-birocratizare și digitalizare. Vedem începuturi timide, sper foarte mult ca acestea să se multiplice, să devine regula și nu excepția și să nu revenim după criză la „depunerea declarațiilor online la etajul 2”. În ceea ce privește sectorul energetic, se remarcă nevoia stringentă de modernizare și de noi capacitati de generare. Noi vedem una din cele mai importante soluții în productia descentralizata, cât mai aproape de locul de consum. Programul AFM trebuie dus la capăt cu succes și ar trebui extins foarte mult. M-aș bucura să văd panouri solare pe cât mai multe acoperișuri ale cetățenilor, și de ce nu – pe clădirile deținute de stat – școli, primării, alte institutii. Ar fi bine ca următoarele sesiuni de finanțare să sprijine și instalarea de baterii lângă panourile solare cât și stații de încărcare pentru mașini electrice. Genul acesta de programe pentru populație au un efect de multiplicare mare în economie, angrenează firme locale și creează locuri de muncă. De asemenea, implică cetățeanul și îl fac parte din sistemul energetic – deziderat și al Comisiei Europene. Am observat, totodată, că la AFM se pregătește un program de sprijinire a înlocuirii iluminatului public cu lămpi LED – pentru localități mai mici. Întrucât dezechilibrul între consumul la vârful de seară (cand intră în funcțiune iluminatul și când consumul casnic crește foarte mult) și media zilnică este foarte mare, măsurile de atenuare a acestui vârf sunt binevenite. Poate cel mai important lucru este șansa unică de a re-starta economia în conditii de „climate neutrality” – în Europa, dar și în România. Faptul că azi energia regenerabila a devenit cea mai ieftină sursă de generare – atunci când vorbim de investiții noi – poate ajuta foarte mult în asigurarea unui preț competitiv al energiei în viitor – cu condiția să și construim mult mai multe capacități. Există, de asemenea, multe resurse financiare în cadrul „Green Deal”, sper ca decidenții din România să înțeleagă oportunitatea și să nu lase „trenul să plece din gară”. Viitorul este clar unul regenerabil, sustenabil și responsabil cu mediul înconjurător. Sunt necesare corelări de legi, proceduri și reglementări secundare pentru a descătușa investițiile, mai ales cele care se pot face în condiții de grid parity fără ajutor de stat. Ar trebui permise contractele de tip PPA pentru investiții noi în regenerabile, ar trebui pregătite mult mai multe investiții în rețele și interconexiuni, smart metering și smart grid pentru a permite creșterea ponderii regenerabilelor. Nu în ultimul rând trebuie să ne uităm la soluțiile de stocare și demand side management. Biomasa și biogazul, în continuare au o pondere foarte mică și un potențial uriaș. Soluțiile vechi, bazate în general pe centrale inflexibile mari pe bază de resurse fosile care să acopere orice vârf de consum al sistemului nu mai sunt economic sustenabile – întreg sistemul trebuie regândit astfel încât să devină mult mai flexibil.
–Vă mulțumesc.
PUBLICAT DE CRISTINA TREFAȘ Director Editorial