PATRES propune două măsuri urgente fără impact la consumatorul final: eliminarea duratei de valabilitate a certificatelor verzi și a impozitării acestora la acordare
În 2016, în sectorul regenerabilelor, cuvintele de ordine sunt insolvență și faliment. Dacă nimic nu se schimbă, numărătoarea se va face invers, susține Martin Moise, PrimVicepreședinte Organizației Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES. Situația este extrem de gravă, doar pentru 50% din certificatele verzi se vor găsi cumpărători în acest an, primii și cel mai tare urmând să fie afectați investitorii mici și medii, mulți cu capital românesc. Potrivit reprezentantului PATRES, legislația în domeniu și-a arătat limitele, nu mai este eficientă, este o formă fără fond. Legea 220/2008, cât și Legea 123/2012, trebuie modificate și adaptate pentru a reflecta situația de azi în sectorul energetic, dar demersul trebuie sa aibă ca punct de plecare strategia energetică, afirmă Moise. Despre măsurile urgente, în viziunea PATRES, care se impun a fi luate pentru a salva producătorii de energie din surse regenerabile, precum și despre pericolele și riscurile în cazul în care autoritățile întârzie să ia decizii, puteți citi în interviul acordat InvesTenergy de Martin MOISE, PrimVicepreședintele Organizației Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES. Reprezentant al unui grup de firme din domeniul energiei regenerabile, cu activități în România din 2007, Martin Moise este expert în dezvoltarea, construcția, operarea și managementul proiectelor din energia regenerabilă.
Puteți citi interviul pe InvesTenergy
– Cât de gravă este situația în sectorul regenerabilelor?
– Situația este extrem de gravă. ANRE și Guvernul recunosc, inclusiv în documente publice, că doar pentru aproximativ 50% din certificatele verzi se vor găsi cumpărători în anul 2016. Astfel, veniturile pe care le obțin producătorii sunt mult sub cele necesare pentru supraviețuire. Practic, această industrie este împinsă, prin masurile din ultimii 3 ani, spre faliment. Mulți dintre producători sunt azi de facto în insolvența, aducând bani de acasă pentru a acoperi cheltuielile.
– Guvernul a adoptat, în ultima ședință din anul trecut, Hotărârea privind cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2016, respectiv de 12,15% din consumul final brut de energie electrică. O cota redusă pentru al treilea an consecutiv! Care vor fi efectele acestei decizii?
– În mod clar, efectul va fi falimentarea în masă a acestui sector. Din păcate, primii și cel mai tare vor fi afectați investitorii mici și medii, mulți cu capital românesc. În speță, chiar dacă doar 50% din certificatele verzi se vor vinde în anul 2016, o parte din producători, de regulă cei mari care au și activități în alte domenii ale sectorului energetic, vor reuși probabil să vândă toate sau aproape toate certificatele, în timp ce restul se vor canibaliza între ei pentru ce rămâne în piață. Asistăm la un un efect pervers al normelor fiscal-contabile: practic, azi, certificatele verzi se impozitează la acordare, indiferent daca se vând sau nu. Astfel, tocmai pentru că nu vor putea plăti impozitul pe un profit virtual (care în cash-flow nu există de fapt), producătorii își vor solicita insolvența. În mod ironic, pe o schemă de ajutor de stat, tocmai statul – prin norme abuzive – îi trimite pe investitori în insolvență….
Vor mai fi și alte efecte cauzate de excedentul uriaș de certificate verzi. În acest moment, nici furnizorii de energie nu se mai simt foarte bine în piață! Din cauza concurenței acerbe pe acest segment (prețuri de dumping practicate de unii actori din piață), singura lor soluție este să cumpere energie cât mai ieftină de la regenerabile, pentru a-și agrega un preț de furnizare cat mai mic pentru consumatorul final, care la rândul lui pune mare presiune pe furnizori. S-a ajuns în situația în care furnizorii sunt competitivi funcție de cat de eficient cumpăra energia la pachet cu certificatele verzi. Membrii PATRES au semnalat situații de discounturi masive de pana la 50% la prețul certificatului verde, acordate fie prin prețul energiei, fie prin alte metode. Piața de energie a ajuns de fapt o piață paralelă a discountului la certificatul verde, o piață distorsionată unde toată lumea pierde. Însă, cei mai mari perdanți sunt producătorii mici și mijlocii de energie din surse regenerabile.
– Ce este de făcut? Ce măsuri urgente se impun?
– Este evident că legislația în domeniu și-a arătat limitele, nu mai este eficientă, este o formă fără fond. Ne prefacem că avem o piață a certificatelor verzi când, în realitate, tranzacțiile nu există sau se intampla în spatele ușilor închise, în condițiile unei legi ce prevede transparența și nediscriminarea. Statul se laudă ca a îndeplinit țintele de energie regenerabilă pentru 2020, și – în paralel – tot statul nu știe cum sa mai inventeze măsuri să împingă energia regenerabilă în faliment. Toate masurile din acest domeniu au fost luate fără a avea o strategie, azi s-a exagerat într-o parte, mâine în alta parte. Rezultatele lipsei de strategie coerenta pe termen lung sunt vizibile, în timp ce în piață predomină lipsa de încredere în statul român.
Atât Legea 220/2008, cât și Legea 123/2012, trebuie modificate și adaptate pentru a reflecta situația de azi în sectorul energetic, dar demersul trebuie sa aibă ca punct de plecare strategia energetică, care cum ar spune Caragiale este “admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire”. Procesul de elaborare a strategiei și de modificare a legilor mai sus menționate este evident unul de durată, tensiunile și interesele sunt foarte mari și misiunea găsirii unui consens e extrem de dificilă. De notat că unele modificări ale Legii 220 presupun și acordul Comisiei Europene – deci e clar că discutăm de un proces de minim un an.
Cum în condițiile date – situația în sectorul regenerabilelor este critică! – timpul nu este de partea producătorilor, PATRES insistă pentru măsuri urgente.
Considerăm că sunt fezabile două măsuri, fără un impact la consumatorul final, dar cu impact mare la producători și pe piața de energie și certificate verzi în general, și anume:
- Modificarea prin ordonanță de urgență a duratei de valabilitate a certificatelor verzi, în sensul eliminării ei. Prin luarea acestei măsuri se reduce disperarea producătorilor care au certificate verzi in stoc cu risc mare de expirare. Astfel azi producătorii au de ales: luna viitoare expira certificatele și valoarea lor e zero sau le vând cu un discount – să zicem de 50% – și recuperează ceva din ele. Prin eliminarea duratei de valabilitate riscul acesta dispare, odată cu disperarea producătorilor speculata de furnizori și automat distorsiunea generala a pieței de energie se diminuează;
- Eliminarea prevederii privind impozitarea certificatelor verzi la acordare și nu la vânzarea efectivă. E cel puțin ciudat, cum poate un producător să plătească impozit pe profit când tocmai statul recunoaște că jumătate din certificatele verzi de fapt nu le va vinde!
Prin aceste două măsuri, Guvernul va da semnalul că nu stimulează și încurajează specula în piața și ar putea, cât de cât, restabili încrederea investitorilor în autorități.
– Dar pe termen mediu? Este fezabilă modificarea cadrului legislativ? Ce veți propune echipei de la Ministerul Energiei, în cadrul grupului de lucru?
– Domeniul energiei regenerabile, care a născut foarte multe pasiuni, este un exemplu de proastă gestiune a statului. La început, subvențiile au fost mult prea generoase, dar în termen foarte scurt s-a trecut de la extaz la agonie. Acele profituri uriașe, despre care se tot vorbește, nu au existat niciodată. Cei 5000 de MW au fost instalați mai ales în 2012 si 2013, ori în anul 2013 legislația a fost masiv amputată. Din 2014 pierderile se tot acumulează, colegii de la RWEA au efectuat un studiu ce reflecta pierderi ale investitorilor in energia eoliana, doar în 2014, de aproape 500 milioane de EURO. Toți investitorii din industrie (eoliană, solară, microhidro, biomasă) deopotrivă înregistrează pierderi care s-au majorat in 2015 și vor continua să crească și mai mult în 2016.
Nu ducem lipsa de soluții, este însă necesar un semnal puternic pozitiv din partea autorităților că doresc să rezolve problemele producătorilor de energie din surse regenerabile. Sperăm într-o eficiență și rezultate vizibile ale întâlnirilor la grupurile de lucru, dar mai ales responsabilii să studieze zecile de adrese, memorii, precum și studii pe care noi le-am tot transmis pe parcursul anului trecut! Organizația noastră patronala, din care fac parte mai ales din producători mici si mijlocii, susține găsirea unei soluții echitabile pentru toata lumea. Nu ne dorim revenirea la o schema mult prea generoasă (6 certificate verzi pentru solar valorând 55 euro fiecare la MWh!), dar nici nu mai putem accepta situația ne-sustenabilă de azi – 4 certificate verzi pentru solar, din care se vând 2 și acestea la prețul minim de 30 de euro, din care se mai extrag diverse alte costuri!
În opinia noastră, există două abordări prin care legislația primară, respectiv legea 220/2008, poate fi modificată:
Prima, prin care statul recunoaște că sistemul certificatelor verzi este un simulacru de piață, o formă fără fond (nu are nimic de a face cu conceptul economic de piața situația actuala unde cota este prestabilita, prețul se mișca într-o plaja fixa, impactul la consumator este fix, etc) și reformează din temelii sistemul de promovare prin introducerea unui mecanism de feed-in premium, respectiv o suma fixa pe care producătorii o primesc aditional energiei care se vinde competitiv pe piața – oarecum similar cu bonusul de cogenerare. Printr-o astfel de măsură care trebuie calibrată corect s-ar asigura predictibilitate producătorilor, dar și furnizorilor, și consumatorilor, iar specula actuală de pe piață ar dispărea. De notat și faptul că o astfel de soluție ar fi în deplina compatibilitate cu Orientările Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru regenerabile: ajutoarele se acordă sub forma unei prime care se adaugă prețului la care producătorii își vând energia electrică direct pe piață (punctul 124, litera a); orientări care se refera însă la schemele de ajutor intrate in vigoare după 01.01.2016! Or, in cazul nostru, discutăm de o schemă de sprijin aprobata in 2011!
A doua abordare, prin care legislația actuală este modificată și se revine la un echilibru între cerere și ofertă pe piața certificatelor verzi. În acest sens, PATRES împreuna cu celelalte asociații care reprezintă industria energiei regenerabile în România, a solicitat autorităților modificarea legii în sensul introducerii obligativității ca an de an cota să fie astfel calculată încât să acopere toate certificatele verzi estimate a fi emise. Pentru a nu mări prea tare impactul la consumatorul final, mai ales în anii 2017-2020, am solicitat extinderea perioadei de recuperare a CV amânate conform OUG57/2013 de la 3 ani la 6 sau chiar 8 ani și, de asemenea, fixarea prețului certificatelor verzi la minimul prevăzut de lege. Practic, se trece de la o plaja de preț la un preț unic. Plaja de preț azi este oricum o himeră, certificatele nu vor fi niciodată vândute la un preț mai mare decât pretul minim în condiții de excedent uriaș, iar prin fixarea prețului se ține sub control impactul la consumatorul final.
– Cum rămâne cu impactul la consumatorul final?
– Referitor la impactul la consumatorul final, care este de regulă problema cea mai mare în orice discuție despre schema de suport pentru energia regenerabilă: acest impact este fixat azi abuziv la 35 Ron per consum global., cu mențiunea ca marii consumatori nu plătesc pentru că au fost exceptați, iar restul consumatorilor vor plăti 43 Ron în 2016. Nu pot sa fiu de acord cu afirmații care pun creșterea prețului energiei în 2016 pe seama creșterii impactului certificatelor verzi. Este foarte adevărat că pentru o parte a consumatorilor, impactul crește de la 35 Ron la 43 Ron/MWh – dar trebuie foarte clar explicat, că această creștere este cauzată de exceptarea marilor consumatori. Practic, populația si IMM-urile vor plăti mai mult în timp ce marii consumatori nu mai plătesc aproape nimic, per ansamblu suma care ajunge la producătorii din regenerabile fiind aceeași și se poate spune de fapt ca impactul global rămâne tot la 35 RON. Întrucât a luat aceasta decizie considerăm că ar fi corect ca tot Guvernul să explice obiectiv și transparent impactul masurilor pe care le-a luat, care din păcate au favorizat marile companii consumatoare de energie în detrimentul populației.
Mă întreb câți consumatori știu că prețul energiei pe bursa de profil a scăzut de la 220 RON/MWh, în 2012, (când energia regenerabilă încă nu aveau impact pe piața fiind prea puțină) la 160 RON, în 2015, datorită aportului crescut al energiei regenerabile.
ANRE recunoaște de asemenea, în raportul anual pe 2014, că prețul energiei ar fi mai mare cu 66 RON în 2015 în lipsa energiei regenerabile (în documentul respectiv, a fost estimat un preț de 151 RON/MWh în scenariul an hidro normal cu regenerabile, fata de 215 RON/MWh în scenariul fără energie regenerabilă), în condițiile în care impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final a fost menținut la 35 RON/MWh.
Prin măsurile propuse de noi, impactul la consumatorul neexceptat crește în 2017 la cca 75 RON/MWh și, ulterior, acesta scade pana la cca 60 RON în 2025. Pe toata durata schemei de sprijin de 15 ani, media acestui impact ar fi de sub 50 RON (având în vedere și anii trecuți). În final, consumatorul plătește per ansamblu un cost mai mic pentru energie cu tot cu sprijinul pentru energia regenerabilă.
Doresc să sesizez un aspect foarte important: consumatorul ar trebui să fie corect informat de autorități cu privire la costul real al producției de energie din toate sursele. Reprezentantii CE Hunedoara au anunțat public că au un cost de producere al energiei de 356 RON/MWh. În condițiile in care prețul la bursa e 160 RON/MWh, mă întreb cine plătește diferența? Totodată, Ministerul Energiei, ar trebui să informeze publicul asupra prețului plătit de consumatori pentru energia în viitor generată de reactoarele 3 și 4, întrucât și acolo va fi necesar un ajutor de stat pentru ca acest proiect să fie fezabil.
– De ce considerați necesara si modificarea Legii energiei și gazelor?
– Legea 123/2012 se impune a fi modificată în sensul repermiterii contractelor bilaterale negociate direct. Această modificare este dorită de întreaga piața, încorsetarea și supra reglementarea promovată intens de ANRE în ultimii ani nu își mai are rostul odată cu raportarea REMIT. O piață supla și flexibilă va promova mult mai eficient concurența fața de sistemul actual mult prea restrictiv. Nu are sens să reamintim și celebrul ordin 78 prin care producătorii din regenerabil ar trebui să producă energie în banda, la putere constantă la ora 12 ziua când e vârf de producție, dar și la 11 seara când soarele a apus demult..
Orice variante de soluții se vor contura în următoarele grupuri de lucru, sperăm nu sterile ca până acum, este esențial ca toate părțile să înțeleagă că situația actuală în domeniul energiei regenerabile e dezastruoasă și că trebuie rapid făcut ceva pentru a evita colapsul acestui sector. Colaps care va însemna un preț mai mare al energiei pentru consumatori!!
– Cum va fi anul 2016 pentru sectorul regenerabilelor?
– Cuvintele de ordine sunt insolvență și faliment. Dacă nimic nu se schimbă, numărătoarea se va face invers….
În aceste condiții, membrii PATRES se întreabă – cu îngrijorare – daca nu cumva acesta este un plan al autorităților prin care investitorii actuali vor pierde tot mai mult și la un moment dat, în următorii 2-3 ani vor fi forțați să-și vândă activele (de exemplu la maxim 30% din valoare) poate chiar unui grup predestinat – noilor proprietari, nemaifiindu-le necesară schema de sprijin, întrucât la o valoare a activelor de sub 30%, investiția se poate recupera doar din vânzarea energiei electrice.
– Dacă onor autoritățile nu își îndreaptă atenția spre sectorul regenerabilelor, care sunt riscurile/pericolele?
– Cu sau fără astfel de scenarii sumbre, cel mai mare risc, cu efect extrem de negativ, este pierderea totală a credibilității statului roman în condițiile în care în viitor sunt necesare investiții masive în sectorul energetic. Cum pot investitorii din energie dar chiar și din alte domenii să mai aibă încredere în promisiunile Statului Roman după tot ce s-a întâmplat și se intamplă in sectorul energiei regenerabile. Avem azi în Romania un mix energetic foarte bun, echilibrat, mult superior altor state europene. Ar fi păcat sa îl compromitem. În schimb față de alte state, în România producția a fost separată pe tehnologii, care au fost forțate să intre în competiție una cu cealaltă, măsură care s-a dovedit a nu fi fezabilă din punct de vedere economic, fapt ce a condus la o avalanșă de măsuri haotice luate de autorități în ultimii ani.
Autoritățile, decidenții și oamenii politici trebuie să înțeleagă că deciziile luate pe picior, fără analize de impact serioase, se întorc nu împotriva lor, ci împotriva cetățeanului de rând. Având totuși un guvern tehnocrat, prin definiție de specialiști și nu de politicieni care se gândesc doar la voturi pe termen scurt, sperăm ca acesta să vina cu o strategie energetică pe termen mediu și lung prin care să restabileasca încrederea investitorilor și, în care sectorul regenerabilelor să aibă locul lui în concordanță cu deciziile recente de la Conferința COP 21 de la Paris.
– Mulțumesc. Interviu realizat de Cristina TREFAȘ, Director Editorial