INTERVIU InvesTenergy Martin MOISE, PATRES: Cuvintele de ordine A�n 2016 A�n sectorul regenerabilelor sunt insolvenE�A? E�i faliment. LegislaE�ia nu mai este eficientA?!



PATRES propune douA? mA?suri urgente fA?rA? impact la consumatorul final: eliminarea duratei de valabilitate a certificatelor verzi E�i a impozitA?rii acestora la acordareA�

AZn 2016, A�n sectorul regenerabilelor, cuvintele de ordine sunt insolvenE�A? E�i faliment. DacA? nimic nu se schimbA?, numA?rA?toarea se va face invers, susE�ine Martin Moise, PrimVicepreE�edinte OrganizaE�iei Patronale a ProducA?torilor de Energie din Surse Regenerabile din RomA?niaA� – PATRES. SituaE�ia este extrem de gravA?, doar pentru 50% din certificatele verzi se vor gA?si cumpA?rA?tori A�n acest an, primii E�i cel mai tare urmA?nd sA? fie afectaE�i investitorii mici E�i medii, mulE�i cu capital romA?nesc. Potrivit reprezentantului PATRES, legislaE�ia A�n domeniu E�i-a arA?tat limitele, nu mai este eficientA?, este o formA? fA?rA? fond. Legea 220/2008, cA?t E�i Legea 123/2012, trebuie modificate E�i adaptate pentru a reflecta situaE�ia de azi A�n sectorul energetic, dar demersul trebuie sa aibA? ca punct de plecare strategia energeticA?, afirmA? Moise. Despre mA?surile urgente, A�n viziunea PATRES, care se impun a fi luate pentru a salva producA?torii de energie din surse regenerabile, precum E�i despre pericolele E�i riscurile A�n cazul A�n care autoritA?E�ile A�ntA?rzie sA? ia decizii, puteE�i citi A�n interviul acordat InvesTenergy de Martin MOISE, PrimVicepreE�edintele OrganizaE�iei Patronale a ProducA?torilor de Energie din Surse Regenerabile din RomA?niaA� – PATRES. Reprezentant al unui grup de firme din domeniul energiei regenerabile, cu activitA?E�i A�n RomA?nia din 2007, Martin Moise este expert A�n dezvoltarea, construcE�ia, operarea E�i managementul proiectelor din energia regenerabilA?.

PuteE�i citi interviul peA� anafranil online. InvesTenergy

martin2

– CA?t de gravA? este situaE�ia A�n sectorul regenerabilelor?

– SituaE�ia este extrem de gravA?. ANRE E�i Guvernul recunosc, inclusiv A�n documente publice, cA? doar pentru aproximativ 50% din certificatele verzi se vor gA?si cumpA?rA?tori A�n anul 2016. Astfel, veniturile pe care le obE�in producA?torii sunt mult sub cele necesare pentru supravieE�uire. Practic, aceastA? industrie este A�mpinsA?, prin masurile din ultimii 3 ani, spre faliment. MulE�i dintre producA?tori sunt azi de facto A�n insolvenE�a, aducA?nd bani de acasA? pentru a acoperi cheltuielile.

– Guvernul a adoptat, A�n ultima E�edinE�A? din anul trecut, HotA?rA?rea privindA� cota obligatorie de energie electricA? produsA? din surse regenerabile de energie, care beneficiazA? de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2016, respectivA� de 12,15% din consumul final brut de energie electricA?. O cota redusA? pentru al treilea an consecutiv! Care vor fi efectele acestei decizii?

A�-A�AZn mod clar, efectul va fi falimentarea A�n masA? a acestui sector. Din pA?cate, primii E�i cel mai tare vor fi afectaE�i investitorii mici E�i medii, mulE�i cu capital romA?nesc. AZn speE�A?, chiar dacA? doar 50% din certificatele verzi se vor vinde A�n anul 2016, o parte din producA?tori, de regulA? cei mari care au E�i activitA?E�i A�n alte domenii ale sectorului energetic, vor reuE�i probabil sA? vA?ndA? toate sau aproape toate certificatele, A�n timp ce restul se vor canibaliza A�ntre ei pentru ce rA?mA?ne A�n piaE�A?. AsistA?m la un un efect pervers al normelor fiscal-contabile: practic, azi, certificatele verzi se impoziteazA? la acordare, indiferent daca se vA?nd sau nu. Astfel, tocmai pentru cA? nu vor putea plA?ti impozitul pe un profit virtual (care A�n cash-flow nu existA? de fapt), producA?torii A�E�i vor solicita insolvenE�a. AZn mod ironic, pe o schemA? de ajutor de stat, tocmai statul – prin norme abuzive – A�i trimite pe investitori A�n insolvenE�A?a��.

Vor mai fi E�i alte efecte cauzate de excedentul uriaE� de certificate verzi. AZn acest moment, nici furnizorii de energie nu se mai simt foarte bine A�n piaE�A?! Din cauza concurenE�ei acerbe pe acest segment (preE�uri de dumping practicate de unii actori din piaE�A?), singura lor soluE�ie este sA? cumpere energie cA?t mai ieftinA? de la regenerabile, pentru a-E�i agrega un preE� de furnizare cat mai mic pentru consumatorul final, care la rA?ndul lui pune mare presiune pe furnizori. S-a ajuns A�n situaE�ia A�n care furnizorii sunt competitivi funcE�ie de cat de eficient cumpA?ra energia la pachet cu certificatele verzi. Membrii PATRES au semnalat situaE�ii de discounturi masive de pana la 50% la preE�ul certificatului verde, acordate fie prin preE�ul energiei, fie prin alte metode. PiaE�a de energie a ajuns de fapt o piaE�A? paralelA? a discountului la certificatul verde, o piaE�A? distorsionatA? unde toatA? lumea pierde. AZnsA?, cei mai mari perdanE�i sunt producA?torii mici E�i mijlocii de energie din surse regenerabile.

A�-A�Ce este de fA?cut? Ce mA?suri urgente se impun?

A�-A�Este evident cA? legislaE�ia A�n domeniu E�i-a arA?tat limitele, nu mai este eficientA?, este o formA? fA?rA? fond. Ne prefacem cA? avem o piaE�A? a certificatelor verzi cA?nd, A�n realitate, tranzacE�iile nu existA? sau se intampla A�n spatele uE�ilor A�nchise, A�n condiE�iile unei legi ce prevede transparenE�a E�i nediscriminarea. Statul se laudA? ca a A�ndeplinit E�intele de energie regenerabilA? pentru 2020, E�i – A�n paralel – tot statul nu E�tie cum sa mai inventeze mA?suri sA? A�mpingA? energia regenerabilA? A�n faliment. Toate masurile din acest domeniu au fost luate fA?rA? a avea o strategie, azi s-a exagerat A�ntr-o parte, mA?ine A�n alta parte.A� Rezultatele lipsei de strategie coerenta pe termen lung sunt vizibile, A�n timp ce A�n piaE�A? predominA? lipsa de A�ncredere A�n statul romA?n.

AtA?t Legea 220/2008, cA?t E�i Legea 123/2012, trebuie modificate E�i adaptate pentru a reflecta situaE�ia de azi A�n sectorul energetic, dar demersul trebuie sa aibA? ca punct de plecare strategia energeticA?, care cum ar spune Caragiale este a�?admirabilA?, e sublimA?, putem zice, dar lipseE�te cu desA?vA?rE�irea�?. Procesul de elaborare a strategiei E�i de modificare a legilor mai sus menE�ionate este evident unul de duratA?, tensiunile E�i interesele sunt foarte mari E�i misiunea gA?sirii unui consens e extrem de dificilA?. De notat cA? unele modificA?ri ale Legii 220 presupun E�i acordul Comisiei Europene a�� deci e clar cA? discutA?m de un proces de minim un an.

Cum A�n condiE�iile date a�� situaE�ia A�n sectorul regenerabilelor este criticA?! a�� timpul nu este de partea producA?torilor, PATRES insistA? pentru mA?suri urgente.

ConsiderA?m cA? sunt fezabile douA? mA?suri, fA?rA? un impact la consumatorul final, dar cu impact mare la producA?tori E�i pe piaE�a de energie E�i certificate verzi A�n general, E�i anume:

  1. Modificarea prin ordonanE�A? de urgenE�A? a duratei de valabilitate a certificatelor verzi, A�n sensul eliminA?rii ei. Prin luarea acestei mA?suri se reduce disperarea producA?torilor care au certificate verzi in stoc cu risc mare de expirare. Astfel azi producA?torii au de ales: luna viitoare expira certificatele E�i valoarea lor e zero sau le vA?nd cu un discount – sA? zicem de 50% – E�i recupereazA? ceva din ele. Prin eliminarea duratei de valabilitate riscul acesta dispare, odatA? cu disperarea producA?torilor speculata de furnizori E�i automat distorsiunea generala a pieE�ei de energie se diminueazA?;
  2. Eliminarea prevederii privind impozitarea certificatelor verzi la acordare E�i nu la vA?nzarea efectivA?. E cel puE�in ciudat, cum poate un producA?tor sA? plA?teascA? impozit pe profit cA?nd tocmai statul recunoaE�te cA? jumA?tate din certificatele verzi de fapt nu le va vinde!

Prin aceste douA? mA?suri, Guvernul va da semnalul cA? nu stimuleazA? E�i A�ncurajeazA? specula A�n piaE�a E�i ar putea, cA?t de cA?t, restabili A�ncrederea investitorilor A�n autoritA?E�i.

martin moise

– A� Dar pe termen mediu? Este fezabilA? modificarea cadrului legislativ? Ce veE�i propune echipei de la Ministerul Energiei, A�n cadrul grupului de lucru?

A�-A�A�Domeniul energiei regenerabile, care a nA?scut foarte multe pasiuni, este un exemplu de proastA? gestiune a statului. La A�nceput, subvenE�iile au fost mult prea generoase, dar A�n termen foarte scurt s-a trecut de la extaz la agonie. A�Acele profituri uriaE�e, despre care se tot vorbeE�te, nu au existat niciodatA?. Cei 5000 de MW au fost instalaE�i mai ales A�n 2012 si 2013, ori A�n anul 2013A� legislaE�ia a fost masiv amputatA?. Din 2014 pierderile se tot acumuleazA?, colegii de la RWEA au efectuat un studiu ce reflecta pierderi ale investitorilor in energia eoliana, doar A�n 2014, de aproape 500 milioane de EURO. ToE�i investitorii din industrie (eolianA?, solarA?, microhidro, biomasA?) deopotrivA? A�nregistreazA? pierderi care s-au majorat in 2015 E�i vor continua sA? creascA? E�i mai mult A�n 2016.

Nu ducem lipsa de soluE�ii, este A�nsA? necesar un semnal puternic pozitiv din partea autoritA?E�ilor cA? doresc sA? rezolve problemele producA?torilor de energie din surse regenerabile. SperA?m A�ntr-o eficienE�A? E�i rezultate vizibile ale A�ntA?lnirilor la grupurile de lucru, dar mai ales responsabilii sA? studieze zecile de adrese, memorii, precum E�i studii pe care noi le-am tot transmis pe parcursul anului trecut! OrganizaE�ia noastrA? patronala, din care fac parte mai ales din producA?tori mici si mijlocii, susE�ine gA?sirea unei soluE�ii echitabile pentru toata lumea. Nu ne dorim revenirea la o schema mult prea generoasA? (6 certificate verzi pentru solar valorA?nd 55 euro fiecare la MWh!), dar nici nu mai putem accepta situaE�ia ne-sustenabilA? de azi – 4 certificate verzi pentru solar, din care se vA?nd 2 E�i acestea la preE�ul minim de 30 de euro, din care se mai extrag diverse alte costuri!

AZn opinia noastrA?, existA? douA? abordA?ri prin care legislaE�ia primarA?, respectiv legea 220/2008, poate fi modificatA?:

Prima,A� prin care statul recunoaE�te cA? sistemul certificatelor verzi este un simulacru de piaE�A?, o formA? fA?rA? fond (nu are nimic de a face cu conceptul economic de piaE�a situaE�ia actuala unde cota este prestabilita, preE�ul se miE�ca A�ntr-o plaja fixa, impactul la consumator este fix, etc) E�i reformeazA? din temelii sistemul de promovare prin introducerea unui mecanism de feed-in premium, respectiv o suma fixa pe care producA?torii o primesc aditional energiei care se vinde competitiv pe piaE�a a�� oarecum similar cu bonusul de cogenerare. Printr-o astfel de mA?surA? care trebuie calibratA? corect s-ar asigura predictibilitate producA?torilor, dar E�i furnizorilor, E�i consumatorilor, iar specula actualA? de pe piaE�A? ar dispA?rea. De notat E�i faptul cA? o astfel de soluE�ie ar fi A�n deplina compatibilitate cu OrientA?rile Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru regenerabile: ajutoarele se acordA? sub forma unei prime care se adaugA? preE�ului la care producA?torii A�E�i vA?nd energia electricA? direct pe piaE�A? (punctul 124, litera a); orientA?ri care se refera A�nsA? la schemele de ajutor intrate in vigoare dupA? 01.01.2016! Or, in cazul nostru, discutA?m de o schemA? de sprijin aprobata in 2011!

A doua abordare, prin care legislaE�ia actualA? este modificatA? E�i se revine la un echilibru A�ntre cerere E�i ofertA? pe piaE�a certificatelor verzi. AZn acest sens, PATRES A�mpreuna cu celelalte asociaE�ii care reprezintA? industria energiei regenerabile A�n RomA?nia, a solicitat autoritA?E�ilor modificarea legii A�n sensul introducerii obligativitA?E�ii ca an de an cota sA? fie astfel calculatA? A�ncA?t sA? acopere toate certificatele verzi estimate a fi emise. Pentru a nu mA?ri prea tare impactul la consumatorul final, mai ales A�n anii 2017-2020, am solicitat extinderea perioadei de recuperare a CV amA?nate conform OUG57/2013 de la 3 ani la 6 sau chiar 8 ani E�i, de asemenea, fixarea preE�ului certificatelor verzi la minimul prevA?zut de lege. Practic, se trece de la o plaja de preE� la un preE� unic. Plaja de preE� azi este oricum o himerA?, certificatele nu vor fi niciodatA? vA?ndute la un preE� mai mare decA?t pretul minim A�n condiE�ii de excedent uriaE�, iar prin fixarea preE�ului se E�ine sub control impactul la consumatorul final.

– Cum rA?mA?ne cu impactul la consumatorul final?

A�-A�Referitor la impactul la consumatorul final, care este de regulA? problema cea mai mare A�n orice discuE�ie despre schema de suport pentru energia regenerabilA?: acest impact este fixat azi abuziv la 35 Ron per consum global., cu menE�iunea ca marii consumatori nu plA?tesc pentru cA? au fost exceptaE�i, iar restul consumatorilor vor plA?ti 43 Ron A�n 2016. Nu pot sa fiu de acord cu afirmaE�ii care pun creE�terea preE�ului energiei A�n 2016 pe seama creE�terii impactului certificatelor verzi. Este foarte adevA?rat cA? pentru o parte a consumatorilor, impactul creE�te de la 35 Ron la 43 Ron/MWh a�� dar trebuie foarte clar explicat, cA? aceastA? creE�tere este cauzatA? de exceptarea marilor consumatori. Practic, populaE�ia si IMM-urile vor plA?ti mai mult A�n timp ce marii consumatori nu mai plA?tesc aproape nimic, per ansamblu suma care ajunge la producA?torii din regenerabile fiind aceeaE�i E�i se poate spune de fapt ca impactul global rA?mA?ne tot la 35 RON. AZntrucA?t a luat aceasta decizie considerA?m cA? ar fi corect ca tot Guvernul sA? explice obiectiv E�i transparent impactul masurilor pe care le-a luat, care din pA?cate au favorizat marile companii consumatoare de energie A�n detrimentul populaE�iei.

MA? A�ntreb cA?E�i consumatori E�tiu cA? preE�ul energiei pe bursa de profil a scA?zut de la 220 RON/MWh, A�n 2012, (cA?nd energia regenerabilA? A�ncA? nu aveau impact pe piaE�a fiind prea puE�inA?) la 160 RON, A�n 2015, datoritA? aportului crescut al energiei regenerabile.

ANRE recunoaE�te de asemenea, A�n raportul anual pe 2014, cA? preE�ul energiei ar fi mai mare cu 66 RON A�n 2015 A�n lipsa energiei regenerabile (A�n documentul respectiv, a fost estimat un preE� de 151 RON/MWh A�n scenariul an hidro normal cu regenerabile, fata de 215 RON/MWh A�n scenariul fA?rA? energie regenerabilA?), A�n condiE�iile A�n care impactul certificatelor verzi A�n factura consumatorului final a fost menE�inut la 35 RON/MWh.

Prin mA?surile propuse de noi, impactul la consumatorul neexceptat creE�te A�n 2017 la cca 75 RON/MWh E�i, ulterior, acesta scade pana la cca 60 RON A�n 2025. Pe toata durata schemei de sprijin de 15 ani, media acestui impact ar fi de sub 50 RON (avA?nd A�n vedere E�i anii trecuE�i). AZn final, consumatorul plA?teE�te per ansamblu un cost mai mic pentru energie cu tot cu sprijinul pentru energia regenerabilA?.

Doresc sA? sesizez un aspect foarte important: consumatorul ar trebui sA? fie corect informat de autoritA?E�i cu privire la costul real al producE�iei de energie din toate sursele.A� Reprezentantii CE Hunedoara au anunE�at public cA? au un cost de producere al energiei de 356 RON/MWh. AZn condiE�iile in care preE�ul la bursa e 160 RON/MWh, mA? A�ntreb cine plA?teE�te diferenE�a? TotodatA?, Ministerul Energiei, ar trebui sA? informeze publicul asupra preE�ului plA?tit de consumatori pentru energia A�n viitor generatA? de reactoarele 3 E�i 4, A�ntrucA?t E�i acolo va fi necesar un ajutor de stat pentru ca acest proiect sA? fie fezabil.

– De ce consideraE�i necesara si modificarea Legii energiei E�i gazelor?

– Legea 123/2012 se impune a fi modificatA? A�n sensul repermiterii contractelor bilaterale negociate direct. AceastA? modificare este doritA? de A�ntreaga piaE�a, A�ncorsetarea E�i supra reglementarea promovatA? intens de ANRE A�n ultimii ani nu A�E�i mai are rostul odatA? cu raportarea REMIT. O piaE�A? supla E�i flexibilA? va promova mult mai eficient concurenE�a faE�a de sistemul actual mult prea restrictiv. Nu are sens sA? reamintim E�i celebrul ordin 78 prin care producA?torii din regenerabil ar trebui sA? producA? energie A�n banda, la putere constantA? la ora 12 ziua cA?nd e vA?rf de producE�ie, dar E�i la 11 seara cA?nd soarele a apus demult..

Orice variante de soluE�ii se vor contura A�n urmA?toarele grupuri de lucru, sperA?m nu sterile ca pA?nA? acum, este esenE�ial ca toate pA?rE�ile sA? A�nE�eleagA? cA? situaE�ia actualA? A�n domeniul energiei regenerabile e dezastruoasA? E�i cA? trebuie rapid fA?cut ceva pentru a evita colapsul acestui sector. Colaps care va A�nsemna un preE� mai mare al energiei pentru consumatori!!

– Cum va fi anul 2016 pentru sectorul regenerabilelor?

A�-A�Cuvintele de ordine sunt insolvenE�A? E�i faliment. DacA? nimic nu se schimbA?, numA?rA?toarea se va face invers….

AZn aceste condiE�ii, membrii PATRES se A�ntreabA? a�� cu A�ngrijorare – daca nu cumva acesta este un plan al autoritA?E�ilor prin care investitorii actuali vor pierde tot mai mult E�i la un moment dat, A�n urmA?torii 2-3 ani vor fi forE�aE�i sA?-E�i vA?ndA? activele (de exemplu la maxim 30% din valoare) poate chiar unui grup predestinat a�� noilor proprietari, nemaifiindu-le necesarA? schema de sprijin, A�ntrucA?t la o valoare a activelor de sub 30%, investiE�ia se poate recupera doar din vA?nzarea energiei electrice.

– A� A�DacA? onor autoritA?E�ile nu A�E�i A�ndreaptA? atenE�ia spre sectorul regenerabilelor, care sunt riscurile/pericolele?

-A�Cu sau fA?rA? astfel de scenarii sumbre, cel mai mare risc, cu efect extrem de negativ, este pierderea totalA? a credibilitA?E�ii statului roman A�n condiE�iile A�n care A�n viitor sunt necesare investiE�ii masive A�n sectorul energetic. Cum pot investitorii din energie dar chiar E�i din alte domenii sA? mai aibA? A�ncredere A�n promisiunile Statului Roman dupA? tot ce s-a A�ntA?mplat E�i se intamplA? in sectorul energiei regenerabile. Avem azi A�n Romania un mix energetic foarte bun, echilibrat, mult superior altor state europene. Ar fi pA?cat sa A�l compromitem. AZn schimb faE�A? de alte state, A�n RomA?nia producE�ia a fost separatA? pe tehnologii, care au fost forE�ate sA? intre A�n competiE�ie una cu cealaltA?, mA?surA? care s-a dovedit a nu fi fezabilA? din punct de vedere economic, fapt ce a condus la o avalanE�A? de mA?suri haotice luate de autoritA?E�i A�n ultimii ani.

AutoritA?E�ile, decidenE�ii E�i oamenii politici trebuie sA? A�nE�eleagA? cA? deciziile luate pe picior, fA?rA? analize de impact serioase, se A�ntorc nu A�mpotriva lor, ci A�mpotriva cetA?E�eanului de rA?nd. AvA?nd totuE�i un guvern tehnocrat, prin definiE�ie de specialiE�ti E�i nu de politicieni care se gA?ndesc doar la voturi pe termen scurt, sperA?m ca acesta sA? vina cu o strategie energeticA? pe termen mediu E�i lung prin care sA? restabileasca A�ncrederea investitorilor E�i, A�n care sectorul regenerabilelor sA? aibA? locul lui A�n concordanE�A? cu deciziile recente de la ConferinE�a COP 21 de la Paris.

– MulE�umesc. Interviu realizat de Cristina TREFAE?, Director Editorial